- şuşotí
- vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. şuşotésc, imperf. 3 sg. şuşoteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. şuşoteáscã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
şuşoti — ŞUŞOTÍ, şuşotesc, vb. IV. intranz. 1. A vorbi încet, în şoaptă; a şopti (cuiva) la ureche; p. ext. a vorbi în taină. 2. (Despre ape, frunze etc.; la pers. 3) A produce un zgomot uşor şi uniform; a şopti. [var.: şoşotí vb. IV] – Formaţie… … Dicționar Român
şop — s. v. şopron, umbrar. Trimis de siveco, 09.10.2008. Sursa: Sinonime şop2, şopuri, s.n. (reg.) 1. şopron. 2. podul şurii unde se păstrează fânul. 3. umbrar. Trimis de claudia, 09.10.2008. Sursa: DAR şop1, şopi, s.m. (reg … Dicționar Român
şuşotit — ŞUŞOTÍT s.n. (Rar) Şuşoteală. [var.: şoşotít s.n.] – v. şuşoti. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞUŞOTÍT s. şoaptă, şuşoteală, (pop.) şopăcăială, şopăială, şopăit, (reg.) şoporoială, şoşoneală, şoşot, (prin Olt. şi Munt.)… … Dicționar Român
şopăi — ŞOPĂÍ, şopăiesc, vb. IV. intranz. (fam.) A vorbi cu cineva în şoaptă; a şopti, a şuşoti. ♢ loc. adv. Pe şopăite = în şoaptă. – Şopa + suf. ăi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞOPĂÍ vb. v … Dicționar Român
şoşoni — ŞOŞONÍ vb. v. şopti, şuşoti. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime şoşoní, şóşon şi şoşonésc, vb. IV (reg.) 1. a şuşoti. 2. (refl.) a se sfătui în şoaptă. 3. a minţi, a amăgi. Trimis de blaurb, 16.02.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
şoşoti — ŞOŞOTÍ vb. IV. v. şuşoti. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞOŞOTÍ vb. IV. v. şuşoti. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
şuşoteală — ŞUŞOTEÁLĂ, şuşoteli, s.f. Faptul de a şuşoti; zgomot produs de cineva sau de ceva care şuşoteşte; şuşotit. [var.: şoşoteálă s.f.] – Şuşoti + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞUŞOTEÁLĂ s. v. şoaptă. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
şuşotire — ŞUŞOTÍRE, şuşotiri, s.f. Acţiunea de a şuşoti şi rezultatul ei. [var.: şoşotíre s.f.] – v. şuşoti. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 şuşotíre s. f., g. d. art. şuşotírii; pl. şuşotíri … Dicționar Român
bleau — BLEAU1 subst. (reg.; în expr.) A nu zice nici bleau = a tăcea din gură, a nu (mai) scoate o vorbă. Et.nec. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98 BLEAU2, bleauri, s.n. (reg.) Tablă de fier care îmbracă osia carului. [var.: bleah, bleav… … Dicționar Român
ciuciui — ciuciuí, ciuciuiésc, vb. IV refl. (reg.) a vorbi încet unul la urechea altuia. Trimis de blaurb, 21.11.2008. Sursa: DAR ciuciuí ( uésc, ít), vb. – A şopti, a şuşoti. Creaţie expresivă, cf. sl. čučati (Berneker 161), sp. chuchear, şi şoşoi,… … Dicționar Român